Caria dentara. Cauze si concepte generale
Autor: Dr. George Ghidrai
Caria dentara este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui constituind, prin complicatiile sale, cea mai frecventa cauza de pierdere a dintilor. Caria dentara este cea mai frecventa afectiune patologica care apare la om.
Infectiile pulpare (cunoscute sub numele de pulpite) sunt cauzate in principal de microorganisme si bacterii care au punct de plecare in cariile dentare.
Cariile dentare pot aparea pe orice suprafata a dintelui ce vine in contact cu mediul oral, dar nu se pot forma pe partile dintelui aflate in interiorul osului alveolar.
Care sunt principalele cauze ale aparitiei cariilor dentare ?
Caria dentara apare ca urmare a actiunii a 3 categorii de factori :
-
Factorul infectios
Cavitatea bucala contine o mare varietate de bacterii, dar doar un numar restrans din acestea sunt responsabile de aparitia cariei dentare : Streptococcus mutans si Lactobacilul sunt cele mai importante dintre acestea.
Bacteriile se acumuleaza pe dinti sau gingii in special in locuri unde placa dentaraPlaca dentara este o depunere albicioasa si lipicioasa care apare pe suprafata dintilor dupa fiecare masa. Este o retea de bacterii si resturi alimentare si constituie principala cauza de imbolnavire a dintilor si tesuturilor gingivale. Daca persista mai mult timp, se calcifica, transformandu-se in tartru dentar este mai greu de indepartat :
Santurile si fosetele de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
Spatiile dintre dinti cunoscute si ca spatii interproximale
carie dentara la nivelul santurilor de pe suprafata ocluzala a unui molar
carie dentara in spatiul interproximal
-
Factor alimentar
Factorul alimentar este reprezentat de alimentele bogate in zaharuri sau carbohidrati. Bacteriile din cavitatea bucala transforma aceste zaharuri in acizi printr-un proces numit fermentatie acida.
Daca sunt lasati in contact cu dintele pentru mai mult timp, acizii vor ataca structurile dure ale dintelui (smaltul, dentina) provocand demineralizarea acestora.
Cand demineralizarea continua pentru o perioada mai lunga de timp, smaltul si dentina vor pierde cantitati insemnate de substante minerale, lasand in urma matricea organica, extrem de moale. Datorita consistentei slabe, matricea organica se va dezintegra, formandu-se o cavitate.
Mai mult, placa dentara se dezvolta in special in zonele greu de igienizat unde alimentele bogate in zaharuri raman pe dinti.
Pe scurt, bacteriile din placa dentara "se hranesc" cu zaharuri pe care "le transforma" in acizi. Acesti acizi vor distruge treptat smaltul si dentina rezultand caria dentara.
-
Terenul sau calitatea si duritatea tesuturilor dentare
Cuvantul "teren" se refera la calitatea si duritatea tesuturilor dentare (smalt, dentina, cement). Anumite boli sau tulburari genetice pot afecta calitatea smaltului sau dentinei crescand astfel riscul aparitiei cariilor.
In asemenea situatii, dintii devin mult mai vulnerabili deoarece smaltul care ii acopera nu mai poate sa-i protejeze eficient.
Chiar daca terenul nu este cauza primordiala a aparitiei cariilor, el poate reprezenta un element important.
Dentina si cementul sunt mult mai susceptibile la aparitia cariilor decat smaltul pentru ca au un continut mineral mult mai scazut. In consecinta, cand suprafata radacinii este expusa (in cazul retractiei gingivale), cariile se dezvolta mult mai rapid pentru ca radacinile dentare sunt acoperite de cement.
Anatomia fiecarui dinte este un alt factor care poate favoriza aparitia cariilor. Dintii cu santuri si fisuri mai numeroase si/sau mai adanci pe suprafata ocluzala pot dezvolta mai repede carii deoarece acesta este un loc in care placa dentara se poate forma cu mai mare usurinta. De asemenea, cariile dentare se formeaza si in locuri in care resturile alimentare stagneaza intre dinti.
Concluzii
Toate cariile dentare sunt consecinta procesului de fermentatie acida, iar fermentatia acida apare doar unde placa dentara este lasata in contact cu dintii.
-
Cariile dentare apar mai ales in locurile mai dificil de curatat :
- santuri si fisuri adanci de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
- zonele dintre dinti numite spatii interproximale
Zonele usor de curatat, cum ar fi fetele frontale si posterioare ale dintilor dezvolta mai putine carii.
-
Un dinte trebuie sa fie expus factorilor cariogeni (adica factorii care cauzeaza cariile) o anumita perioada de timp pentru ca, cariile dentare sa se poata forma.
Frecventa cu care dintii sunt expusi la acesti factori joaca cel mai important rol (nu timpul total de expunere).
-
Evolutia unei carii dentare variaza de la persoana la persoana si depinde de mai multi factori :
- forma dintilor
- igiena orala a fiecarei persoane
- capacitatea salivei de a contrabalansa mediul acid din cavitatea bucala format in urma procesului de fermentatie acida
-
Odata cu trecerea timpului, obturatiile (sau "plombele") se pot uza, pot dezvolta suprafete rugoase sau adaptarea lor poate lasa de dorit. De asemenea, lucrarile dentare pot suferi diverse modificari care permit cariilor sa se formeze sub ele (se pot descimenta, mobiliza, fractura, uza etc).
Cariile dentare care se formeaza la marginea sau dedesubtul obturatiilor existente sau a altor lucrari dentare se numesc carii secundare.
Alti factori de risc
Gura uscata sau xerostomia creste riscul aparitiei cariilor deoarece saliva joaca un rol foarte important in contrabalansarea mediului acid format in cavitatea bucala datorita procesului de fermentatie acida.
In consecinta, orice tulburare care conduce la scaderea cantitatii de saliva creste riscul aparitiei cariilor.
Alti factori de risc pot fi : fumatul, expunerea intrauterina sau neonatala la plumb, saracia extrema etc.