Implanturi dentare.
Riscuri si Complicatii
Autor: Dr. George Ghidrai
Tratamentul cu implanturi dentare se desfasoara pe parcursul mai multor etape dintre care amintim: operatia de pozitionare, faza protetica de construire a lucrarilor si, daca este nevoie, interventii chirurgicale ajutatoare (sinus lift, aditie de os).
Fiecare faza comporta si anumite riscuri; chiar daca s-au facut progrese tehnice imense in ultimii ani, riscul accidentelor si complicatiilor exista si este bine sa fim constienti de acest lucru.
In general, riscurile si complicatiile se impart in 3 mari categorii: riscuri intraoperatorii, complicatii care apar in primele 6 luni dupa operatie si complicatiile pe termen lung.
Riscuri intraoperatorii
Conform statisticilor actuale, accidentele intraoperatorii se petrec intr-un numar redus de cazuri (mai putin de 5%). Mai mult, o mare parte din aceste accidente sunt minore si usor de tratat.
Iata care sunt cele mai importante accidente care se pot petrece in timpul operatiei:
-
Sangerarea
Accidentele care pot pune in pericol viata pacientului sunt extrem de rare; totusi, sangerari mai abundente pot aparea daca vase de sange mari sunt lezate in timpul operatiei.
Daca un asemenea accident apare, conduita terapeutica include compresia vaselor, medicatie vasoconstrictiva si ligatura arterelor cu fire resorbabile. De cele mai multe ori, sangerarea este tinuta sub control.
-
Infectia
Infectiile intraoperatorii sunt un risc comun oricarei interventii chirurgicale. Astazi, mai putin de 1% din operatii se soldeaza cu infectii severe.
O infectie in jurul implantului aparuta intraoperator sau in primele zile dupa operatie poate creste riscul de esec. Antibioticele administrate inainte de operatie pot reduce acest risc dar nu au efect asupra riscului de infectie.
Igiena orala corecta este esentiala dupa operatie. O cavitate bucala curata se va vindeca mult mai repede iar riscul infectiei este redus la maxim.
-
Lezarea nervilor
Cel mai des, acest accident intraoperator se produce la nivelul nervului alveolar inferior (numit si nerv mandibular) situat in interiorul mandibulei.
Pacientul resimte o senzatie de amorteala persistenta la nivelul buzei inferioare, de o parte sau de ambele parti, in functie de localizarea leziunii. Scade sau dispare sensibilitatea la stimuli termici (cald, rece) si tactili. Recuperarea dupa acest accident se face in functie de gradul afectarii nervului:
sectionarea nervului alveolar inferior: are un prognostic mai rezervat. Desi exista tratamente, recuperarea se face extrem de greu si, in multe cazuri, vor ramane sechele (amorteli, lipsa sensibilitatii la cald sau rece etc) ce pot persista un timp nedefinit.
atingerea intraoperatorie a nervului alveolar inferior: in cele mai multe situatii, dupa un timp mai lung sau mai scurt, simptomele vor disparea, recuperarea fiind totala. Este binevenit si un tratament recuperator.
-
Afectarea sinusului maxilar
Apare in cazul implanturilor superioare, prin patrunderea accidentala in sinusul maxilar. Acest accident se datoreaza aprecierii gresite a pozitiei sinusului maxilar sau a grosimii osului alveolar la acest nivel.
Sunt citate atat situatii de penetrare accidentala a sinusului, cat si situatii in care implantul dentar este pozitionat chiar in cavitatea sinuzala.
penetrarea sinusului maxilar cu un implant dentar
Reactiile la asemenea accidente difera de la caz la caz. Unii pacienti nu dezvolta complicatii infectioase chiar daca implantul este situat in interiorul sinusului maxilar. Chiar si in lipsa complicatiilor acute, un asemenea implant are un prognostic redus datorita lipsei suportului osos.
In anumite circumstante poate apare o infectie acuta a sinusului numita sinuzita maxilara.
-
Lipsa stabilitatii implantului
Stabilitatea unui implant imediat dupa incheierea operatiei se numeste stabilitate primara. Multi cercetatori sunt de parere ca stabilitatea primara a implantului in osul alveolar este un factor important care influenteaza osteointegrarea.
Inabilitatea de a pozitiona implantul in os astfel incat stabilitatea acestuia dupa operatie sa fie buna, poate creste riscul de esec.
Unii specialisti chiar sugereaza ca stabilitatea primara a implantului este un factor mult mai important in succesul tratamentului decat perioada de vindecare de 3-6 luni. Din acest motiv, ei sunt adeptii incarcarii imediate a implanturilor.
-
Alte riscuri
Pot aparea si alte accidente in timpul operatiei dar acestea sunt extrem de rare: lezarea (si posibila devitalizare) a dintilor vecini, ranirea organelor si/sau tesuturilor moi din cavitatea bucala, fracturarea accidentala a mandibulei etc.
Complicatii ce apar in primele 6 luni dupa operatie
Cea mai frecventa complicatie ce poate aparea in aceasta perioada este osteointegrarea incorecta a implantului.
-
Osteointegrarea incorecta
Gradul de osteointegrare al unui implant este verificat de mai multe ori dupa operatia de implantare (de la 8 pana la 24 de saptamani dupa operatie). Sunt luati in considerare atat factori clinici (absenta durerii, infectiei, sangerarii gingivale) cat si rezultatele obtinute la examinarea cu Periotestul sau la radiografiile dentare.
Se considera ca un implant dentar nu s-a osteointegrat corect daca dupa trecerea perioadei de vindecare postoperatorie (care dureaza intre 3 si 6 luni), implantul dentar este pierdut, mobil sau in jurul lui tesutul osos nu s-a format, aspect vizibil pe radiografie ca o linie inchisa de grosime 0,5-1mm (imaginea de mai jos).
Rx: osteointegrare incorecta
Osteointegrarea incorecta poate fi cauzata de diversi factori:
- afectiuni generale precum diabetul decompensat, osteoporoza netratata, tratamente iradiante in zona capului si gatului
- igiena orala deficitara
- in cazul marilor fumatori sau a marilor consumatori de alcool
- datorita diverselor accidente intraoperatorii : infectie, penetrarea sinusului etc
Totusi, ultimele cercetari arata ca cel mai important factor este stabilitatea primara a implantului. Pentru a se osteointegra corect, implantul trebuie pozitionat in os sanatos in asa fel incat la finalul operatiei sa prezinte o buna stabilitate. Implanturile mobile au o rata mica de succes.
Osteointegrarea incorecta apare in 1 pana la 6 la suta din cazuri.
Complicatii pe termen lung
Complicatiile pe termen lung pot fi cauzate de proiectarea incorecta a unei restaurari pe implanturi sau daca masurile de ingrijire si intretinere a implanturilor nu au fost conduse corect de catre pacient.
Indiferent de cauza, implanturile se pierd fie datorita resorbtiei tesutului osos din jurul lor, fie datorita unor defectiuni mecanice a acestora. Trebuie tinut cont si de complicatiile care pot aparea la nivelul lucrarii protetice: fracturi, uzura, modificari estetice etc.
-
Peri-implantita
Peri-implantita este o afectiune inflamatorie distructiva a osului din jurul unui implant dentar. Boala afecteaza atat tesuturile moi cat si osul alveolar si poate conduce la resorbtia acestuia si pierderea implantului. Spre deosebire de osteointegrarea incorecta, peri-implantita apare la intervale variabile de timp de la introducerea implanturilor.
Peri-implantita poate fi asociata unor infectii cronice si este favorizata de :
- igiena bucala defectuoasa
- stabilirea unei ocluzii gresite
- suprasolicitarea implanturilor
- pacienti cu diabet
- pacientii mari fumatori
Diagnosticul este bazat pe schimbarea culorii gingiei, sangerari si aparitia de pungi osoase in jurul implantului. Pungile osoase reprezinta zone in care tesutul osos s-a resorbit, iar adancimea acestora se examineaza cu ajutorul sondei parodontale.
Radiografiile dentare arata cantitatea de os pierduta din jurul implantului.
Rx: peri-implantita
Tratamentul peri-implantitei depinde de cantitatea de os pierduta si de importanta estetica a implantului in cauza.
Abordarea terapeutica variaza de la debridari locale in jurul implantului, antibiotice si antiseptice sau tratamente cu laserul pana la proceduri complexe de aditie de os.
-
Fractura implantului dentar
Fractura implantului se datoreaza alegerii unor implanturi prea scurte sau prea subtiri. De asemenea, fracturile se pot datora si unui defect tehnic al implantului. Implanturile se pot fractura la mai multe nivele:
Fractura implantului si a bontului artificial (imaginea 1) este un accident catastrofal. In asemenea situatii lucrarea protetica si implantul trebuie inlocuite.
Daca fractura apare doar la nivelul bonturilor artificiale (imaginea 2), uneori implantul poate fi salvat si doar bonturile artificiale si lucrarea protetica se vor inlocui
1. fractura implantului dentar
2. fractura bonturilor artificiale
-
Retractia gingivala
Cea mai frecventa cauza a retractiei gingivale este gingivita, o afectiune inflamatorie determinata de o igiena orala necorespunzatoare.
Retractia gingiei poate expune bontul artificial din metal care este situat sub lucrare. Alteori, papilele gingivale situate intre dinti se retrag, lasand in urma niste spatii goale, inestetice, de forma triunghiulara, numite triunghiuri negre.
retractie gingivala
triunghiuri negre
Uneori, se poate apela la o grefa gingivala pentru a imbunatati situatia. Este obligatorie indepartarea tuturor factorilor cauzatori.
-
Accidente si complicatii datorate lucrarilor dentare
In afara implanturilor, de-a lungul timpului pot aparea si probleme datorate lucrarilor protetice (coroane, punti, proteze).
In timp, acestea se pot fractura, ciobi, dezlipi, pot suferi fenomene de uzura sau isi pot modifica estetica. De multe ori, implanturile dentare au o viata mai lunga decat restaurarea protetica.
ceramica fracturata la nivelul lucrarilor dentare
In unele situatii, lucrarile pe implanturi se pot reface sau repara fara a indeparta implanturile osoase.
Pacientii care si-au realizat restaurari pe implanturi dentare nu trebuie sa resimta nici un fel de dureri sau disconfort. Acestia trebuie sa fie multumiti de estetica lucrarilor, sa poata simti gustul alimentelor iar masticatia sa se realizeze ca si pe dintii naturali.
Implanturile dentare trebuie evaluate de cel putin 2 ori pe an. Criteriile care indica succesul tratamentului sunt absenta durerii si mobilitatii implanturilor, examenul radiologic care indica lipsa resorbtiei osoase in jurul implanturilor, absenta infectiei si sangerarii, functionalitate si estetica adecvata a lucrarii.