Osteointegrarea implantului dentar
Autor: Dr. George Ghidrai
Osteointegrarea reprezinta procesul prin care in jurul implantului dentar se formeaza tesut osos, avand ca rezultat cresterea stabilitatii si integrarea in organism a acestuia. In functie de cazul clinic si pozitia implantului, osteointegrarea poate dura intre 3 si 6 luni.
Dupa pozitionarea implantului in orificiile osoase special create, in jurul acestuia incepe sa se formeze tesut osos. Tesutul osos format se va atasa de implantul dentar patrunzand si intre striatiile orizontale ale acestuia. Astfel se favorizeaza atat integrarea in osul alveolar a implantului cat si cresterea stabilitatii acestuia. La sfarsitul perioadei de osteointegrare, implantul va fi in totalitate inconjurat de tesutul osos nou format.
Procesul de osteointegrare poate fi influentat de mai multi factori:
-
Materialul din care este confectionat implantul
De-a lungul timpului, s-a incercat folosirea mai multor materiale la fabricarea implanturilor dentare: aliaje metalice, polimeri, materiale ceramice (zirconiu) si, mai ales titanul.
Astazi, titanul este cel mai favorizat material in fabricarea implanturilor datorita abilitatii sale de a realiza o conexiune intre suprafata implantului si osul alveolar.
In anul 2011, a fost lansat pe piata primul implant din zirconiu. Chiar daca sunt inca relativ noi, implanturile din zirconiu au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimii ani.
Din pacate, lipsesc inca studiile pe termen lung cu privire la gradul de osteointegrare al acestor tipuri de implanturi.
-
Incarcarea implanturilor dentare
Incarcarea se refera la momentul atasarii dintilor artificiali la implanturi. In general, osteointegrarea poate fi afectata de actiunea unor stimuli externi, care actioneaza in continuu.
Presiunile masticatorii care actioneaza excentric asupra implanturilor in perioada de osteointegrare pot conduce la compromiterea acestora.
In prezent, exista 3 abordari privind momentul de atasare al dintilor artificiali la implanturi:
-
Incarcare imediata
In aceasta situatie, bonturile artificiale si uneori chiar si lucrarea protetica sunt atasate de implanturi in timpul operatiei de pozitionare (sau imediat dupa).
Aceasta abordare relativ noua tinde sa scurteze durata tratamentului. Adeptii acestei metode sustin ca stabilitatea initiala a implantului (obtinuta in urma operatiei) este un factor cu mult mai important pentru osteointegrare decat perioada de vindecare.
-
Incarcare timpurie
Bonturile artificiale si lucrarea protetica sunt conectate la implanturi dupa o perioada de 1 pana la 12 saptamani de la momentul operatiei.
Aceste 2 metode au anumite limitari. Multi medici care folosesc aceste abordari prefera sa pozitioneze lucrari provizorii pentru o anumita perioada de timp.
Doar dupa ce implanturile au avut sansa sa se osteointegreze si au fost testate in acest scop, restaurarile definitive sunt confectionate si fixate definitiv la implanturi.
-
Incarcare tarzie
Incarcarea tarzie este cea mai folosita metoda; de asemenea, este si cea mai prudenta abordare. Implanturile dentare sunt lasate sa se osteointegreze pentru o perioada ce poate varia de la 3 la 6 luni (in functie de diversi factori).
Inainte de conectarea bonturilor artificiale, gradul de osteointegrare al implanturilor este verificat. Doar dupa ce procesul este confirmat clinic si radiologic, se trece la executia lucrarilor pe implanturi.
-
Adevarul este ca procesul de osteointegrare necesita timp. Chiar daca primele semne apar dupa cateva saptamani, conexiunile mai robuste intre os si implant apar progresiv, iar procesul poate dura pana la cativa ani.
Asadar, procesul de osteointegrare va continua inca mult timp dupa ce lucrarile protetice au fost fixate definitiv pe implanturi.
Iata de ce, etapa de construire a lucrarilor (faza protetica) cere cel putin la fel de multa atentie ca si etapa chirurgicala de pozitionare. O restaurare care "supraincarca" unul sau mai multe implanturi poate conduce la compromiterea tratamentului.
intr-o zi >> << Operatia de
implantare