Radiografie dentara
Examenele complementare sunt un grup de teste indicate de medicul stomatolog in urma anamnezei si a examenului obiectiv pentru a observa detalii ce nu pot fi vizualizate cu ochiul liber. Cel mai important examen complementar este radiografia dentara.
Exista mai multe tipuri de radiografii dentare. Datorita progresului acestei ramuri a medicinei, claritatea si precizia radiografiilor este astazi excelenta iar dozajul de raze X pe pacient a scazut enorm.
Radiografiile pot fi eliberate atat pe film radiologic cat si in format digital, pe CD sau prin e-mail. Iata cele mai importante tipuri de radiografii dentare :
-
Radiografia retro-alveolara
Radiografia retro-alveolara sau periapicala este o radiografie mica pe care se vad 2 maxim 3 dinti. Obiectivul acestui tip de radiografie este de a vizualiza varful radacinilor unui dinte.
Astfel, medicul stomatolog poate observa atat dintele cat si osul inconjurator pe acelasi film. Radiografia retro-alveolara se poate folosi atat pentru dintii anteriori cat si pentru cei posteriori.
radiografie dentara retro-alveolara
Acest tip de radiografie are rolul de a oferi detalii mai exacte privind afectiunile unui anumit dinte sau eventualele tratamente anterioare. Se poate folosi pentru a se stabili daca este nevoie de un tratament endodontic sau pentru a verifica succesul acestui tratament dupa efectuarea obturatiei de canal.
-
Radiografia tip "bitewing"
Radiografia "bitewing" sau "in muscatura" este folosita pentru a observa coroanele dintilor posteriori precum si cantitatea de os alveolar de la acest nivel. Atat coroanele dintilor superiori cat si a celor inferiori sunt surprinse pe acelasi film.
radiografie dentara tip "bitewing"
Radiografia este utila pentru depistarea cariilor interdentare sau a cariilor secundare care se formeaza sub obturatiile sau lucrarile existente.
Totodata, pe radiografiile "bitewing" se poate observa cantitatea de os pierduta din jurul fiecarui dinte. Acest aspect este important pentru stabilirea evolutiei bolii parodontale.
-
Radiografia ocluzala
Radiografia ocluzala este mai mare si arata intreaga arcada superioara sau inferioara impreuna cu maxilarul superior sau mandibula.
radiografie ocluzala
Radiografiile ocluzale sunt folosite pentru depistarea dintilor supranumerari, dintilor inclusi care nu au erupt inca, fracturi la nivelul oaselor maxilare, fisuri palatine, chisturi sau abcese.
De asemenea, radiografiile ocluzale sunt utile si pentru depistarea unor corpuri straine in interiorul oaselor maxilare.
-
Radiografia panoramica
Radiografia panoramica este un film extra-oral pe care se vad toti dintii superiori si inferiori, oasele maxilare, mandibula, precum si articulatiile de prindere a mandibulei (ATM).
radiografie panoramica
Radiografiile panoramice sunt utile in localizarea fracturilor sau a unor formatiuni patologice prezente in interiorul oaselor maxilare. Sunt de asemenea importante deoarece ofera practicianului o vedere de ansamblu a cazului.
Radiografiile panoramice nu sunt ideale pentru depistarea cariilor, a infectiilor periapicale sau pentru a verifica succesul unui tratament endodontic.
-
Radiografia de sinus
Radiografia de sinus este o incidenta specifica pe care se poate observa pozitia si forma sinusurilor maxilare.
Sinusurile maxilare sunt doua cavitati pline cu aer situate in interiorul maxilarului superior, la nivelul obrajilor, imediat deasupra molarilor si premolarilor.
radiografia de sinus
Radiografiile de sinus sunt folosite pentru a diagnostica afectiuni patologice la nivelul sinusurilor maxilare (sinuzita, tumori etc) sau pentru a stabili posibilitatea inserarii de implanturi dentare la acest nivel.
Deoarece tomografia computerizata ofera imagini mult mai clare ale sinusurilor maxilare, folosirea radiografiilor de sinus standard a pierdut teren in ultimul timp.
-
Radiografia de craniu
Pe radiografia de craniu apar oasele craniului inclusiv oasele fetei, ale nasului si sinusurile. Se pot depista diferite afectiuni patologice: fracturi, tumori, infectii osoase, decalcificari etc.
radiografia de craniu
Radiografia de craniu se foloseste mai rar in practica curenta.
Exista si alte tipuri de radiografii, dar acestea sunt cele mai folosite in practica de zi cu zi.
Ce se urmareste pe radiografiile dentare ?
Radiografiile dentare sunt elemente foarte importante in stabilirea anumitor diagnostice sau elaborarea planurilor de tratament. Acestea arata multe detalii care sunt imposibil de observat cu ochiul liber.
Numeroase aspecte pot fi urmarite pe o radiografie dentara :
- Cantitatea (inaltimea si latimea) si calitatea osului alveolar, posibile resorbtii sau infectii osoase
- Posibile infectii ale dintilor si ale oaselor care ii sustin
- Eventuale afectiuni patologice : fracturi, tumori, corpi straini, decalcificari, tulburari de eruptie etc
- Pozitia si forma unor formatiuni anatomice importante : sinusul maxilar, nervi cranieni, articulatia temporo-mandibulara etc
- Verificarea corectitudinii sau esecului unui tratament endodontic
- Pozitia si starea dintilor naturali ramasi in cavitatea bucala
- Prezenta si starea restaurarilor din cavitatea bucala : plombe, lucrari dentare, implanturi
Radioopacitate si radiotransparenta
Dupa cum probabil stiti, pe o radiografie dentara (sau de alt tip) apare "un amestec" de formatiuni inchise si deschise la culoare.
-
Formatiunile radiotransparente
Formatiunile radiotransparente se refera la materiale care permit pasajul razelor X deoarece au o densitate scazuta. Pe un film radiografic, structurile radiotransparente apar negre sau foarte inchise la culoare.
Exemple de structuri radiotransparente :
- aerul
- lichidele
- pulpa dentara
- infectiile osoase
- chistul dentar si granulomul dentar
- tesuturile moi: limba, obrajii, gingia etc
- tumorile
- linia unei fracturi
-
Formatiunile radioopace
Formatiunile radioopace se refera la materiale care blocheaza trecerea razelor X, deoarece au o densitate mare. Pe un film radiografic, structurile radioopace apar de culoare alba sau deschise.
Exemple de structuri radioopace :
- dintii naturali
- osul sanatos
- lucrarile dentare: coroane,punti,inlay-uri
- obturatiile metalice sau din compozit
- obturatia de canal; aceasta proprietate face posibila verificarea corectitudinii acesteia pe un film radiografic
- corpurile straine din interiorul oaselor sau tesuturilor moi
- dintii inclusi
Exista si alte examinari complementare care se pot indica : ecografia, RMN, tomografia etc.
Informatiile obtinute la aceste examinari combinate cu examinarea clinica ii vor permite medicului specialist stabilirea diagnosticului si elaborarea planului de tratament.