Paradontoza sau
parodontita marginala profunda

Paradontoza este o boala distructiva care cauzeaza pierderea atasamentului gingival urmata de resorbtia progresiva a ligamentelor periodontale si a osului alveolar.

Netratata, parodontoza va conduce la aparitia mobilitatii dentare si pierderea ulterioara a dintilor.

evolutia parodontitei marginale cronice

La fel ca toate bolile parodontale, paradontoza este cauzata de bacteriile si microorganismele din placa dentaraPlaca dentara este o depunere albicioasa si lipicioasa care apare pe suprafata dintilor dupa fiecare masa, in special in apropierea marginii gingivale. Este o retea de bacterii si resturi alimentare si constituie principala cauza de imbolnavire a dintilor si tesuturilor gingivale. Daca persista mai mult timp, se calcifica, transformandu-se in tartru dentar. Majoritatea specialistilor sunt de acord ca paradontoza este intotdeauna precedata de gingivita.

Simptome si semne

In fazele initiale, paradontoza are foarte putine simptome; de multe ori, boala a progresat semnificativ inainte ca pacientii sa se prezinte la medic.

Deoarece gingivita precede intotdeauna paradontoza, semnele clinice ale gingivitei vor fi primele care vor aparea.

Simptomele si semnele clinice ale paradontozei pot include :

• Gingii rosii si tumefiate care pot recidiva periodic.

• Sangerare gingivala care apare dupa periajul dentar, folosirea atei dentare sau muscarea unui aliment dur.

  Sangerarea gingivala apare si in cazul gingivitei. Diferenta este ca, in cazul paradontozei atasamentul gingival este distrus.

  

  pierderea atasamentului gingival

• Pacientii pot scuipa sange in urma periajului dentar.

  
  

  

  paradontoza : gingii rosii si sangerande,
  retractie gingivala

• Halitoza sau respiratie urat mirositoare si un gust metalic in cavitatea bucala

• Retractie gingivala, avand ca rezultat "alungirea dintilor".

  

  retractie gingivala

• Aparitia pungilor parodontale. Pungile parodontale sunt zone situate sub gingie unde atasamentul gingival a fost distrus. Aceste spatii pot fi ocupate de bacterii sau celule moarte favorizand agravarea bolii.

  

  punga parodontala

• Aparitia mobilitatii dentare in faze mai avansate

!!!Pacientii trebuie sa inteleaga ca aceasta boala evolueaza de multe ori fara dureri. Spre exemplu, unii pacienti pot considera o sangerare gingivala nedureroasa ca pe un semn insignifiant; de fapt, acest semn arata progresia bolii.

Stabilirea diagnosticului

Diagnosticul de paradontoza se stabileste in urma examinarii clinice si a evaluarii radiografiilor dentare.

Examinarea clinica consta in inspectia si palparea gingiei din jurul dintilor cu ajutorul sondei dentare. Radiografiile vor stabili cantitatea de os pierduta din jurul fiecarui dinte.

O examinare specifica este masurarea adancimii pungilor parodontale. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui instrument numit sonda parodontala. Cu cat pungile parodontale sunt mai adanci, cu atat afectiunea este mai avansata.

In afara de examinarea clinica, se vor indica radiografii dentare in mai multe momente pentru a verifica progresia bolii.

masurarea pungilor parodontale
cu ajutorul sondei parodontale

radiografie dentara :
paradontoza cu distructii osoase avansate

Un pacient cu paradontoza este reevaluat la intervale regulate pentru a stabili daca inflamatia a regresat si adancimea pungilor parodontale a scazut.

Tratamentul paradontozei

Un tratament corect incepe prin indrumarea pacientilor catre o igiena orala impecabila. Persoanele care sufera de paradontoza trebuie sa inteleaga de la inceput ca masurile privind igiena orala si intretinerea profesionala trebuie conduse tot restul vietii.

1. Terapia initiala

   Terapia initiala se orienteaza spre inlaturarea agentilor cauzatori ai bolii : placa dentara si tartrul. Aceste procedee sunt folosite si in tratamentul gingivitei, deoarece factorii cauzatori sunt aceiasi.

   • Detartrajul implica inlaturarea tartrului si a placii dentare situate deasupra si dedesubtul marginii gingivale. Detartrajul se poate executa cu instrumente de mana sau cu aparate de detartraj ultrasonice.

   • Planarea radiculara reprezinta indepartarea tartrului si a placii dentare de pe suprafata radacinilor. Totodata, se inlatura si stratul de cement dentar infectat.

   • Se poate executa si un periaj profesional precum si o irigare cu substante antiseptice care au abilitatea de a reduce inflamatia.

   

   In plus, este indicat sa se realizeze si o echilibrare ocluzala pentru a preveni exercitarea de forte masticatorii mari asupra dintilor care sufera de boala parodontala.

   Se vor inlatura pe cat posibil toti factorii care ar putea favoriza evolutia bolii :

   • se vor schimba toate obturatiile vechi care au suprafata rugoasa si ar putea retine placa dentara pe suprafata lor
   • se vor inchide toate contactele dentare pentru a preveni stagnarea placii, tartrului sau resturilor alimentare intre dinti
   • se vor inlocui lucrarile protetice necorespunzatoare
   • se pot efectua si alte tratamente pe care medicul specialist le considera necesare

   
   

2. Tratamentul chirurgical

   Dupa 4-6 saptamani de la terapia initiala, pacientul este reevaluat pentru a se stabili daca inflamatia a regresat. Daca adancimea pungilor parodontale s-a redus, este un semn bun.

   Tratamentul chirurgical este indicat doar daca terapia initiala a dat rezultate nesatisfacatoare.

   De exemplu, daca pungile parodontale au peste 5 mm adancime si nu s-au micsorat dupa terapia initiala iar gingia sangereaza la sondare este foarte probabil ca boala parodontala va progresa in continuare provocand noi distructii osoase.

   Obiectivul principal al unei interventii chirurgicale parodontale este de a crea acces pentru a se putea indeparta in totalitate tartrul si placa dentara.

   Una din cele mai folosite metode chirurgicale este operatia cu lambou :

   

   Operatia explicata

   • 1 -- Datorita pungilor parodontale adanci, tartrul (care apare cu culoarea galbena) este situat adanc sub gingie si nu poate fi indepartat prin detartraj clasic.

   • 2 -- Pentru a putea indeparta tartrul, este nevoie de o incizie urmata de decolarea unei portiuni din gingie (care se numeste lambou gingival). In acest fel, se poate inlatura tartrul si toate tesuturile infectate cu ajutorul instrumentelor de mana.

   • 3 -- Se netezeste osul cu o freza pentru a reduce spatiile in care ar putea stagna bacteriile.

   • 4 -- La final se sutureaza gingia peste osul finisat.

   Exista si alte metode chirurgicale care se pot folosi : regenerarea tisulara ghidata, aditia de os etc.

   
   

3. Intretinere si ingrijire

   Dupa un tratament parodontal reusit (indiferent daca s-a folosit metoda chirurgicala sau nu) este nevoie de o ingrijire si intretinere permanenta.

   Igiena orala minutioasa si controalele periodice la cel putin 3 luni sunt obligatorii. Este necesara o reevaluare periodica pentru a monitoriza dintii afectati si a putea interveni cat mai repede in caz ca apare o reinfectie parodontala.

   Ca regula generala, bolile parodontale sunt cauzate de o igiena orala precara; asadar, daca masurile de igiena nu se imbunatatesc, boala parodontala va recidiva.