In afara acestora, in proiectarea puntii dentare mai intervin si alte criterii importante.

Lungimea corpului de punte

Cu cat avem o bresa mai intinsa, adica mai multi dinti de inlocuit, cu atat suntem nevoiti sa realizam un corp de punte mai lung. Dupa cum am mentionat, din motive de rezistenta, se prefera sa nu se confectioneze corpuri de punte mai lungi de 5 elemente ( sau dinti artificiali ).

Reamintim ca, 1 corp de punte restaureaza o singura bresa edentata. Daca exista mai multe brese, se pot confectiona punti cu mai multe corpuri. Conditia de mai sus se refera la lungimea unui singur corp de punte.

In imaginea de mai sus avem o lipsa de 5 dinti. Din motivele expuse mai sus, se contraindica executarea unei punti cu un corp atat de extins.

Cu cat corpul de punte este mai lung, cu atat presiunea pe dintii stalpi va fi mai mare. Asadar, in cazul corpurilor de punte mai intinse ( de 3 sau 4 elemente ) este nevoie sa luam mai multi dinti stalpi.

puntea dentara se va sprijini pe 3 dinti stalpi

In imaginea de mai sus lipsesc 3 dinti : 1 molar si 2 premolari. Corpul de punte care se va confectiona va avea o lungime destul de mare. Este indicat sa nu se foloseasca doar 2 dinti stalpi. Pentru un prognostic cat mai bun, este bine sa se includa in lucrare si ultimul molar ( molarul de minte ).

Corpurile de punte in extensie

Uneori, din motive estetice sau clinice, medicul stomatolog este nevoit sa confectioneze punti care nu vor avea sprijin dentar in ambele capete. Aceste lucrari se numesc punti dentare in extensie (sau cu extensie), iar corpul se va numi corp de punte in extensie.

corp de punte in extensie meziala

Exista 2 feluri de extensii :

1. Extensia meziala

   Este o extensie spre partea din fata a cavitatii bucale sau spre anterior ( imaginea de mai sus ). Este varianta mai favorabila deoarece, cu cat avansam spre zona din fata a cavitatii bucale, presiunile masticatorii scad. In consecinta, asupra corpului de punte vor actiona forte mai mici.

   Cu toate acestea, extensia meziala va exercita presiuni suplimentare asupra dintilor stalpi datorate lipsei sprijinului anterior al puntii. Drept urmare, conduita indicata in cazul puntilor cu extensie meziala ar fi urmatoarea :

   • Sa nu se realizeze extensii mai lungi de 1 element.
   • Se pot realiza extensii meziale pentru a restaura lipsa premolarilor sau a incisivilor laterali. Nu se indica decat in cazuri exceptionale extensii pe canini sau molari.
   • Este nevoie de mai multi dinti stalpi la arcada inferioara pentru a asigura sprijinul extensiei datorita presiunilor masticatorii mai mari.
   • Trebuie luati cel putin 2 dinti stalpi pentru a sustine extensia.

   Cand se indica extensiile meziale ?

   Exista 2 situatii clinice cand aceste lucrari sunt indicate mai des :

   • Cand, din motive estetice, nu se doreste slefuirea unui dinte situat in partea din fata a cavitatii bucale. Iata un exemplu :

     Lipseste premolarul 1 superior ( imagine jos ) si nu se doreste slefuirea caninului din motive fizionomice. Se poate realiza o punte in extensie dar este nevoie de 2 dinti stalpi posteriori. Oricum, acesti dinti sunt situati intr-o parte mai putin vizibila a cavitatii bucale comparativ cu caninul.

     
     

     

     
     

   • Cand pe dintele stalp anterior exista o alta lucrare protetica care, din diverse motive, nu se doreste inlocuita. Puntea in extensie trebuie sa respecte conditiile expuse mai sus.

     
     

2. Extensia distala

   Este o extensie spre partea din spate a cavitatii bucale unde fortele masticatorii sunt mult mai mari. Este varianta mai putin favorabila si, din acest motiv, se foloseste mai rar astazi. Puntile cu extensii distale, in special daca sunt si gresit proiectate, pot conduce in timp la mobilizarea dintilor stalpi.

   
   

   

   extensia distala ( cu sageata rosie )
   dintii stalpi sunt incercuiti

   Cand se indica extensiile distale ?

   Extensiile distale se executa cand lipseste dintele stalp posterior iar pacientii nu doresc o restaurare mobila ( proteza ). Chiar daca se iau suficienti dinti stalpi, din cauza fortelor masticatorii foarte mari ce actioneaza asupra corpului de punte, evolutia este nefavorabila in multe situatii.

   Odata cu dezvoltarea implantologiei asemenea solutii se folosesc tot mai rar.

Relatiile de ocluzie

In primul rand, trebuie stabilit daca exista suficient spatiu pentru a putea modela adecvat corpurile de punte. S-ar putea ca spatiile edentate sa-si fi micsorat dimensiunile datorita migrarilor dentare.

micsorarea spatiului edentat
datorita migrarii dintilor antagonisti

In asemenea situatii este nevoie de efectuarea unor interventii care sa mareasca inaltimea bresei edentate, creand astfel spatiu pentru puntea dentara.

Verificarea relatiilor ocluzale se face pentru a stabili ce forte vor actiona asupra puntii in timpul masticatiei. Aceste forte pot fi mai mari sau mai mici in functie de tipul "muscaturii" si de ce se gaseste pe arcada antagonista.

• Fortele masticatorii sunt mai mari daca pe arcada opusa se afla dinti naturali ( in special daca sunt sanatosi si bine implantati ).

• 

  proteze totale

  Daca pe arcada antagonista sunt lucrari dentare, fortele masticatorii vor scadea. In cazul protezelor totale sunt cele mai mici.

• Fortele masticatorii sunt mai mari la nivelul arcadei inferioare.

• Daca pe arcada opusa nu sunt dinti, este obligatorie efectuarea unei lucrari dentare si la acest nivel. Altfel, puntea pe care o realizam nu-si va putea indeplini cea mai importanta functie : masticatia.

• Exista stari patologice care duc la cresterea fortelor masticatorii : bruxismul, tulburari nervoase etc. Este indicat tratamentul acestora inainte de inceperea lucrarii.

Verificarea se face invitand pacientul sa inchida arcadele dentare in ocluzia corecta. Apoi, se va face o verificare a relatiilor dintre arcade si in timpul miscarilor functionale ale mandibulei.

Ce se stabileste dupa verificarea relatiilor ocluzale ?

Daca se considera ca vor exista presiuni suplimentare asupra puntii, va trebui sa se suplimenteze numarul de dinti stalpi. Daca, din contra, pe arcada antagonista este o proteza totala care va face ca fortele masticatorii sa fie mai mici, numarul de dinti stalpi se lasa neschimbat ( in nici un caz nu se scade ).

Criteriul estetic si gradul de afectare al unui dinte

Este un criteriu simplu : daca avem de ales intre 2 dinti care indeplinesc toate conditiile pentru a fi stalpi de punte se mai poate face urmatoarea selectie :

• Dintele mai important din punct de vedere estetic va ramane neslefuit. Se presupune, evident, ca acesta nu prezinta distructii coronare.
• Dintele cu un grad mai mare de afectare ( distructii coronare, obturatii mari, coloratii, defecte de smalt ) va fi slefuit si ales ca stalp de punte.

Puntea totala

Este un tip special de punte care reconstituie intreaga arcada dentara. Are forma unei potcoave si prezinta mai multe corpuri de punte in functie de numarul de dinti ramasi pe arcada. Evident, in cazul puntii totale se vor slefui toti dintii de pe arcada.

punte totala inferioara ceramica

Conceperea unei asemenea lucrari este extrem de importanta. Teoretic, se poate proiecta o punte totala folosind doar 4 dinti stalpi, dar acestia trebuie sa fie cei doi molari 1 si cei doi canini. Totusi, este mai prudenta o abordare in care sa existe mai multi dinti stalpi.

Edentatii care nu necesita restaurarea

Exista un numar restrans de situatii in care lipsa unui dinte nu necesita restaurarea prin lucrari dentare.

• Absenta molarului de minte : are un rol neglijabil in masticatie
• Absenta doar a molarului 2 : se restaureaza numai daca molarul 2 antagonist este prezent pe arcada

!!!A nu se confunda necesitatea inlocuirii unui dinte prin efectuarea unei lucrari dentare, cu folosirea aceluiasi dinte ca stalp de punte.

De exemplu, daca molarul 3 ( sau de minte ) lipseste nu trebuie realizata nici o lucrare dentara. Dar molarul de minte poate fi folosit ca stalp pentru punti dentare care restaureaza lipsa altor dinti.